ANAF introduce Registrul central electronic pentru conturi bancare, un Big Brother pentru tranzacții online

Toate tranzacțiile identificate printr-un IBAN sunt monitorizate de ANAF începând cu data de 11 ianuarie 2021. Astfel, ANAF obligă toate instituțiile bancare să transmită informațiile deținute despre conturile persoanelor fizice și juridice către Registrul central electronic pentru conturi bancare.

Prin această măsură, Guvernul României a transmis că țara noastră se aliniază la normele europene în privința combaterii spălării banilor și a luptei antiterorism.

Tranzacțiile vor fi monitorizate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).

În registrul conturilor bancare vor apărea următoarele informații:

•  datele de identificare ale contului și ale clientului titular;
•  datele de identificare ale persoanelor care dețin drept de semnătură pentru conturile deschise sau pretind că acționează în numele clientului;
•  datele de identificare ale beneficiarului real al titularului de cont-client;
•  datele de identificare ale concesionarului casetei de valori.”

Conform Economica.net, datele financiare personale vor fi la dispoziția tuturor instituțiilor care compun administrația locală sau centrală: „informațiile din registru vor putea fi accesate inclusiv de autoritățile fiscale locale, dar și de alte autorități publice. Reglementările ANAF mai prevăd că autoritățile publice centrale și locale vor avea acces la informațiile din registru în baza unor protocoale încheiate, la cerere, cu ANAF, în vreme ce organele de urmărire penală și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor vor avea acces automat”.

ANAF, bitcoin și alte criptomonede

O mare schimbare o reprezintă faptul că, odată cu acest ordin, ANAF are acces și la portofele electronice. Astfel, apar definiții clare pentru criptomonede și pentru portofelele virtuale, pe care specialiștii în securitate le consideră metode preferate de finanțare ale lumii teroriste:

• “Monedă virtuală înseamnă o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată electronic”.
• “Furnizor de portofel digital înseamnă o entitate care oferă servicii de păstrare în siguranţă a unor chei criptografice private în numele clienţilor săi, pentru deţinerea, stocarea şi transferul de monedă virtuală”.